Photo credits: www.timeslive.co.za

Turcia: Ce a condus la atacul din Ankara?

Published On octombrie 27, 2015 | Asia Centrala & Orientul Mijlociu, Europa

În urmă cu cinci ani, ca prim-ministru (a devenit președinte în 2014), modalitatea lui Erdogan de a combina Islamul și democrația a fost pe placul mai multor țări precum Egipt, Libia și Tunisia, țările emergente din Primăvara arabă. El a fost foarte apreciat în toate aceste țări, economia Turciei a început să aibă succes și să crească, iar politicile sale au fost stabile, asta mai ales deoarece Erdogan a fost sprijinit de o majoritate parlamentară consistentă şi stabilă.

În această perioadă, Turcia a devenit cămin pentru aproape 2 milioane de refugiați, odată cu începutul coflictului din Siria. Statul a cheltuit mai mult de 7,5 miliarde $ ajutor pentru refugiați, iar unii analiști cred că alți 500.000 de sirieni pot solicita adăpost în Turcia. Au apărut tensiuni între Turcia și Europa – și între Turcia și statele din Golf – cu privire la procesul de îndepărtare al președintelui sirian Bashar Al- Assad, iar după spusele lui Hugh Pope în Grupul Internațional de Criză, pacea între turci și kurzi nu a fost niciodată la fel de evazivă ca acum. Această combinație toxică ar putea include şi o economie slăbită la care se poate adăuga o campanie teroristă ISIS în orașe turcești..

PKK, cunoscut sub numele de Partidul Muncitoresc al Kurzilor, este o organizație kurdă militantă naționalistă de stânga, cu sediul în Kurdistanul irakian și Turcia. Începând cu 1984, PKK a început să arate interes pentru drepturi culturale și politice și auto-determinare pentru kurzii în statul turc. Acest interes a condus la lupte armate împotriva Turciei. HPG (Forța de Apărare a poporului) este aripa armată a PKK și a fost numit anterior ARGK (Armata Națională Liberală a Kurdistanului). PKK este listat ca o organizație teroristă de către NATO, Uniunea Europeană și ONU.

Timp de aproape patru decenii, PKK a luptat pentru crearea unui stat kurd independent, iar Ankara vede acest lucru ca o amenințare la adresa integrității țării. În 1984, PKK a lansat o ofensivă militară împotriva trupelor guvernamentale, armata turcă ripostând foarte dur. Conflictul sângeros a ucis mai mult de 40.000 de oameni. Mii de sate din sud-estul și estul Turciei, regiuni majoritare kurde, au fost distruse și sute de mii de oameni au fugit în alte părți ale țării sau în străinătate. În anii ’90, după valuri de atacuri, PKK a abandonat ideea unui stat kurd independent și a cerut autonomie extinsă. Cu toate acestea, în 1999, partidul a primit o lovitură dură: liderul mișcării, Abdullah Ocalan, a fost arestat și condamnat la moarte pentru trădare, dar sentința a fost comutată la închisoare pe viață.

Între 2009 și 2011 au avut loc negocieri secrete la Oslo între liderii PKK și guvernul turc. După mai multe eșecuri, în martie 2013 a fost anunțat un acord istoric. Din spatele gratiilor, Ocalan a cerut luptătorilor kurzi să predea armele. Liderul opoziției kurde, al cărui partid a câștigat un scor istoric de 13% la ultimele alegeri, a declarat că prim-ministrului turc nu-i pasă de pace.
În schimb, președintele Turciei rămâne pe poziția sa: procesul de pace cu kurzii nu mai există. Încălcările de încetare a focului au fost denunțate de către ambele părți în iulie 2015 o dată cu raidurile militare turcești împotriva pozițiilor PKK din nordul Irakului. Operațiunea a fost lansată după atentatul de la Suruc din sudul Turciei, a fost revendicat de către statul islamic și a dus la 32 de decese.

În acest context tensionat și instabil, doi atentatori sinucigasi s-au aruncat în aer la un miting pentru pace și au ucis cel puțin 128 de persoane în Ankara. Încărcături explosive au fost detonate sâmbătă, 10 Octombrie, la câteva minute după ora 10, în apropiere de gara centrală din Ankara. Mii de militanți provenind din toată Turcia erau adunați acolo. Două explozii cauzate cel mai probabil de teroriști kamikaze au dus la un masacru teribil în rândul participanților la o demonstrație pentru pace, organizată de opoziția pro-kurdă. Atacul a avut loc cu trei săptămâni înainte de alegerile anticipate, în care partidul de guvernământ încearcă să obțină majoritatea voturilor, ratată la sondajul precedent. La alegerile din iunie, partidul kurd HDP (Partidul Democrat al Oamenilor) a reușit primul să treacă pragul de 10% din voturi stabilit pentru intrarea în Parlament, care a complicat planul partidului islamic-conservator, de modificare a Constituției în favoarea unor puteri prezidențiale sporite.

Teroriștii statului islamic, militanții PKK și Partidul Revoluționar de Eliberare a Oamenilor sunt suspectaţi a fi în spatele bombardamentelor. Atacul de sâmbăta trecută ar putea purta semnele distinctive ale ISIS, care a amenințat că va ataca Turcia, deoarece guvernul a fost de acord să se alăture coaliției internaționale împotriva grupării. Prim-ministrul Ahmed Davutoglu a declarat că de ceva timp, Turcia a primit informații secrete în baza unor declarații PKK și ISIS că atacatori sinucigași ar fi trimiși în Turcia. El a mai spus că ISIS și PKK ar putea fi în spatele exploziilor de sâmbătă.

Președintele Erdogan este considerat a fi un vinovat secundar, deoarece a sporit tensiunile între turci și kurzi. În ultimele săptămâni, Turcia și-a intensificat ofensiva împotriva militanților kurzi în sud-est, cu raiduri în Siria și Irak pentru a combate statul islamic. Prim-ministrul Turciei a apelat la șefii serviciilor de securitate. Autoritățile au anunțat acest eveniment ca un atac. De asemenea, luptători turci au lansat în noaptea de sâmbătă, 10 Octombrie, atacuri aeriene împotriva PKK din nordul Irakului și Turcia. Șeful general al personalului a declarat că 49 de militanți au fost uciși, iar adăposturile au fost distruse. Ironia este că în aceste țări kurzii luptă împotriva statului islamic. Mai mult, întreaga presiunea a căzut pe Erdogan, mai multe figuri importante ale opoziție blamându-l pentru breșele de securitate în atacul de la Ankara și faptul că nu a doborât IS.

Luni, 19 octombrie, patru persoane suspectate în atac au fost reținute. Procurorii au declarat că au descoperit o ascunzătoare de veste explozive, arme Kalashnikov și grenade de mână. Cei patru, care au ajuns în fața unui judecător în noaptea de duminică și au fost arestați preventiv, au fost acuzați de producere de „dispozitive explozive, cu intenția de a ucide” și „o încercare de a perturba ordinea constituțională”, potrivit agenției de știri din Anatolia. Procurorul care se ocupă de acest caz a emis un mandat pentru alți nouă, acuzați că au jucat un rol în atentatele sinucigașe din Ankara.

Autoritățile turcești au declarat că statul islamic (IS), grupare jihadistă, este ” suspectul numărul unu” pentru atac. Prim-ministrul Ahmet Davutoglu a confirmat luni că unul dintre atacatori a fost identificat în mod oficial prin testarea ADN-ului, ca fiind Yunus Emre Alagoz. Alagoz a fost fratele bărbatului suspectat în atacul similar din Suruc, care a ucis 34 de persoane în luna iulie, cei mai mulți fiind kurzi și activiști de stânga. Mulți dintre cei uciși în atac au fost membri HDP, inclusiv doi dintre candidații pentru Parlament.

În continuare, Turcia s-ar putea confrunta cu o campanie sporită de astfel de atacuri și atentatele cu bombă pot otrăvi, de asemenea, o atmosferă politică deja volatilă și pot, în continuare, destabiliza relațiile dintre stat și grupurile kurzilor din Turcia, unele deja implicate în mod vizibil în întrunirea de la Ankara.

Surse

http://atimes.com/2015/10/turkey-is-the-next-failed-state-in-the-middle-east/

http://www.skynews.com.au/news/top-stories/2015/10/11/at-least-86-dead-in-ankara-attack.html

http://www.independent.co.uk/news/world/europe/ankara-terror-attack-turkey-censors-media-coverage-of-bombings-as-twitter-and-facebook-blocked-a6689036.html

http://www.theguardian.com/world/2015/oct/10/turkey-suicide-bomb-killed-in-ankara

http://edition.cnn.com/2015/10/10/world/turkey-ankara-bomb-why-it-matters/

http://www.bbc.com/news/world-europe-34495161

Like this Article? Share it!